Dureri de șold: de unde vin, cum le deosebești și ce obiceiuri te ajută

De ce doare șoldul?

Șoldul doare cel mai des din cauza coxartrozei după 50 de ani, a iritației tendoanelor și bursei de pe partea laterală și a problemelor de coloană lombară. Articulația șoldului este de tip „bilă în cupă”: capul femurului se rotește în acetabulul bazinului, acoperit de cartilaj și stabilizat de mușchi puternici.

La sportivi și la oamenii activi sub 40 de ani apar mai des întinderile musculare, iritația flexorilor șoldului sau un conflict între capul femurului și marginea acetabulului. După menopauză, femeile au mai des durere laterală, legată de tendoanele mușchilor fesieri. La orice vârstă, o hernie de disc sau o iritație a nervului sciatic poate da durere care coboară prin fesă spre coapsă.

Pentru că sursele sunt atât de diferite, primul pas este să observi exact unde doare și când. Asta te ajută pe tine să alegi obiceiurile potrivite și pe medic să ajungă repede la cauză.

Unde te doare: în zona inghinală, lateral sau în fesă?

Durerea în zona inghinală (în față, la pliul dintre coapsă și abdomen) vine de obicei din articulația șoldului, cea laterală din tendoane și bursă, iar cea din fesă adesea din coloană. Mulți oameni spun „mă doare șoldul” arătând de fapt spre fesă sau spre talie, așa că merită să fii precis.

Tabelul de mai jos este orientativ și nu înlocuiește examenul medical.

Ce este coxartroza și cum o recunoști?

Coxartroza este artroza șoldului: cartilajul dintre capul femurului și bazin se subțiază treptat, iar mișcarea devine dureroasă și mai limitată. Apare de obicei după 50–60 de ani, uneori mai devreme la cei cu o malformație a șoldului din copilărie sau cu accidentări vechi. Mecanismul este același ca la genunchi, explicat în articolul despre artroza genunchiului.

Semnele tipice sunt durerea în zona inghinală care poate coborî spre genunchi, rigiditatea dimineața, dificultatea la încălțat șosetele sau la tăiat unghiile de la picioare și senzația că piciorul „nu se mai rotește” spre exterior. Mersul poate deveni ușor șchiopătat, mai ales spre seară.

Diagnosticul îl pune medicul, pe baza examenului și a unei radiografii de bazin. Uneori durerea de genunchi este, de fapt, transmisă din șold, de aceea medicul verifică ambele articulații.

De ce doare șoldul noaptea și cum este bine să dormi?

Durerea de șold noaptea apare cel mai des când dormi pe partea dureroasă, care apasă bursa și tendoanele laterale, sau când piciorul de deasupra cade în față și întinde aceleași structuri. Schimbarea poziției de somn aduce adesea o ameliorare vizibilă în câteva nopți.

Încearcă aceste ajustări:

• dormi pe spate, cu o pernă subțire sub genunchi;
• dacă dormi pe o parte, alege partea fără durere și pune o pernă între genunchi, ca bazinul să rămână drept;
• alege o saltea medie-fermă; o saltea prea moale lasă bazinul să se afunde, una prea tare apasă osul lateral;
• pune un topper de spumă dacă salteaua este tare și nu vrei s-o schimbi;
• fă câteva mișcări ușoare înainte de culcare: genunchi la piept, rotiri ușoare ale bazinului;
• evită statul îndelungat cu picior peste picior seara, în fața televizorului.

Dacă durerea de șold te trezește în fiecare noapte, indiferent de poziție, sau apare împreună cu febră și scădere în greutate, mergi la medic.

Ce exerciții ajută șoldul?

Cele mai utile exerciții pentru șold întăresc mușchii fesieri și mențin mobilitatea articulației, fără sărituri și fără răsuciri bruște. Fesierii mijlocii stabilizează bazinul la fiecare pas; când sunt slabi, tendoanele laterale și articulația preiau mai multă presiune.

Fă exercițiile de 4–5 ori pe săptămână, câte 10–15 repetări, cu o durere de cel mult 3 din 10 în timpul lor.

1. Podul fesier: întins pe spate, cu genunchii îndoiți, ridică bazinul, ține 3 secunde și coboară încet.
2. Scoica: întins pe o parte, cu genunchii îndoiți și călcâiele lipite, deschide genunchiul de deasupra ca o scoică, apoi închide.
3. Ridicarea laterală a piciorului: întins pe o parte, ridică piciorul de deasupra drept, la 30–40 cm, și coboară controlat.
4. Întinderea flexorilor șoldului: în genunchi pe o pernă, cu celălalt picior în față, împinge ușor bazinul înainte și ține 20–30 de secunde.
5. Mers zilnic 20–30 de minute pe teren drept, cu pași egali.
6. Înot, aquagym sau bicicletă staționară cu șaua ridicată, ca șoldul să nu se îndoaie prea mult.

Ce obiceiuri zilnice protejează șoldul?

Cele mai simple obiceiuri care protejează șoldul sunt greutatea potrivită, mișcarea regulată, scaunele suficient de înalte și pantofii care amortizează. La mers, presiunea pe articulația șoldului este de câteva ori mai mare decât greutatea corpului, așa că fiecare kilogram în minus contează.

Câteva ajustări în casă și la serviciu fac diferența: alege un scaun la care genunchii sunt puțin mai jos decât șoldurile, ridică-te din oră în oră dacă stai la birou, poartă sacoșele împărțite în ambele mâini și urcă scările cu piciorul sănătos înainte. La mașină, așază-te întâi pe scaun și apoi rotește ambele picioare înăuntru.

În zilele mai grele, un baston ținut în mâna opusă șoldului dureros preia o parte din greutate. Iar înainte de muncă în grădină sau de o plimbare lungă, o încălzire de 5–10 minute pregătește mușchii și articulația. Sfaturi asemănătoare pentru genunchi găsești în articolul despre dureri de genunchi.

Când e nevoie urgentă de medic pentru durerea de șold?

Mergi de urgență la medic dacă, după o căzătură, nu mai poți sta în picioare sau piciorul pare scurtat și rotit spre exterior, mai ales la vârstnici. Aceste semne pot indica o fractură de col femural, care are nevoie de îngrijire imediată.

Cere ajutor medical fără întârziere și în aceste situații:

• febră, frisoane și un șold foarte dureros la orice mișcare;
• un copil sau un adolescent care începe să șchiopăteze fără motiv clar;
• amorțeală în zona dintre coapse sau pierderea controlului vezicii ori al scaunului;
• slăbiciune bruscă într-un picior;
• durere care te trezește noaptea, împreună cu scădere în greutate fără explicație;
• durere care nu se ameliorează deloc după 3–4 săptămâni de obiceiuri bune.

Pentru durerile care durează, programarea la medicul de familie sau la ortoped este primul pas. Informațiile de aici sunt generale; vezi și informarea medicală.

Ce rol pot avea suplimentele pentru confortul șoldului?

Un supliment pentru articulații poate fi un sprijin pentru confortul șoldului, alături de mișcare și de greutatea potrivită, mai ales pentru cei peste 40 de ani care stau mult în picioare sau fac sport. Nu înlocuiește exercițiile și nici consultul medical, dar se integrează ușor în programul zilnic.

Capsulele Jointerra sunt gândite pentru confortul și mobilitatea articulațiilor, inclusiv ale șoldului și genunchilor. Formula combină glucozamină, condroitină, MSM, extract de boswellia, extract de rădăcină de ghimbir, curcumin și vitamina C. Vitamina C contribuie la formarea normală a colagenului pentru funcționarea normală a oaselor și cartilajelor.

Schema este de 2 capsule pe zi, cu apă, de obicei una dimineața și una seara, la masă, într-o cură de 1–2 luni, repetată de două ori pe an. Un flacon are 20 de capsule. Citește prospectul înainte de început și vezi prețul actual. Pentru o comparație între capsule și alte suplimente, citește și articolul despre suplimente pentru articulații.