Artroza genunchiului: ce este artroza, cum o recunoști și cum trăiești mai confortabil cu ea

Ce este artroza?

Artroza (osteoartrita, în terminologia internațională) este boala articulară cea mai răspândită: cartilajul care acoperă capetele oaselor se subțiază, iar articulația își pierde treptat alunecarea lină. Nu este doar „uzură”, ci un proces activ al întregii articulații. Osul de sub cartilaj se îngroașă, la margini apar mici excrescențe osoase numite osteofite, iar membrana sinovială se poate inflama periodic.

Cartilajul sănătos este alb, neted și elastic, format din colagen de tip II, apă și proteoglicani. El amortizează șocurile și permite oaselor să alunece aproape fără frecare. În artroză, cartilajul pierde apă, devine fisurat și mai subțire, iar spațiul dintre oase se micșorează, lucru vizibil pe radiografie.

Artroza poate apărea la orice articulație, dar cel mai des la genunchi, șold, mâini și coloană. Despre șold am scris separat în articolul despre dureri de șold. Evoluția este lentă, de-a lungul anilor, cu perioade mai liniștite și perioade în care disconfortul crește.

Care este diferența dintre artroză și artrită?

Artroza este o afecțiune degenerativă care apare de obicei după 50 de ani, în timp ce artrita este o inflamație a articulației care poate apărea la orice vârstă. Confuzia e frecventă pentru că ambele dau durere și rigiditate, dar se comportă diferit și au nevoie de abordări diferite.

Un semn simplu de deosebire este durata rigidității de dimineață: în artroză trece de obicei în mai puțin de 30 de minute, după ce „te dezmorțești”, iar în artritele inflamatorii poate dura peste o oră.

Care sunt simptomele artrozei genunchiului?

Primul simptom al artrozei de genunchi este, de obicei, durerea la efort, care se ameliorează la repaus. Apare la mers mai lung, la urcatul scărilor sau când te ridici de pe scaun. În primii ani poate fi ocazională, legată de vreme rece sau de o zi mai solicitantă.

Simptomele tipice sunt:

• durerea „de pornire”, la primii pași după ce ai stat jos, care se reduce după câteva minute de mers;
• rigiditate dimineața, de obicei sub 30 de minute;
• cracmente sau scârțâit în genunchi la îndoire;
• umflătură ușoară după efort, uneori cu senzație de căldură;
• mobilitate redusă: genunchiul nu se mai îndoaie sau nu se mai întinde complet;
• în stadii avansate, deformarea axei piciorului, de exemplu genunchi „în paranteză”.

Cine are risc mai mare de artroză la genunchi?

Cel mai mare factor de risc pentru artroza genunchiului este vârsta, urmat de greutatea corporală crescută și de accidentările vechi ale genunchiului. Riscul nu înseamnă destin: o parte dintre factori se pot influența prin obiceiuri, iar alții doar te avertizează să fii mai atent.

Ai un risc mai mare dacă te regăsești în una sau mai multe situații:

• ai peste 50 de ani;
• ești femeie după menopauză;
• ai kilograme în plus, mai ales de mulți ani;
• ai avut o leziune de menisc, de ligament sau o fractură în jurul genunchiului;
• lucrezi mult în genunchi, ridici greutăți sau stai ore întregi în picioare;
• ai picioarele „în paranteză” sau „în X”, care încarcă inegal articulația;
• părinții sau frații au avut artroză;
• mușchii coapsei sunt slabi din cauza sedentarismului.

Cum se pune diagnosticul de artroză și ce înseamnă stadiile?

Diagnosticul de artroză se pune de medic pe baza simptomelor, a examenului genunchiului și a unei radiografii făcute în picioare. Radiografia arată îngustarea spațiului articular și osteofitele. Ecografia, RMN-ul sau analizele de sânge se cer doar când medicul vrea să excludă alte cauze, de exemplu o leziune de menisc sau o artrită inflamatorie.

Pe radiografie, artroza se descrie de obicei pe o scală în cinci trepte, numită Kellgren-Lawrence. Treapta de pe radiografie nu corespunde întotdeauna cu durerea: unii oameni cu stadiul 3 se mișcă bine, alții simt disconfort încă din stadiul 1.

Mergi de urgență la medic dacă genunchiul devine brusc roșu, fierbinte și umflat, mai ales cu febră, sau dacă nu mai poți călca pe picior. Acestea nu sunt semne obișnuite de artroză.

Ce poți face zi de zi când ai artroză de genunchi?

Mișcarea regulată și adaptată este cel mai important obicei în artroza genunchiului, nu repausul. Mușchii puternici ai coapsei preiau presiunea de pe cartilaj, iar mișcarea hrănește cartilajul prin lichidul sinovial. Exercițiile concrete pentru întărirea cvadricepsului sunt descrise în articolul despre dureri de genunchi.

Obiceiurile care fac cea mai mare diferență:

• mers, bicicletă, înot sau aquagym de 3–5 ori pe săptămână, câte 30 de minute;
• scăderea în greutate cu 5–10% dacă ai kilograme în plus; fiecare kilogram contează la fiecare pas;
• încălzire de 5–10 minute dimineața sau înainte de efort, cu duș cald și mișcări ușoare;
• încălțăminte cu talpă moale, fără toc înalt;
• baston în mâna opusă genunchiului dureros, în zilele mai grele;
• pauze la fiecare oră dacă stai la birou și genunchiere cu burete dacă lucrezi în genunchi;
• kinetoterapie, cu exerciții învățate corect de la un kinetoterapeut.

Ce alimente sunt potrivite pentru articulații în artroză?

O alimentație de tip mediteranean, cu legume, fructe, pește, ulei de măsline și leguminoase, este cea mai potrivită pentru articulații și pentru o greutate sănătoasă. Nu există un aliment care să schimbe singur evoluția artrozei, dar farfuria influențează greutatea, inflamația generală și materia primă din care corpul își reface țesuturile.

În practică, pune pește gras (macrou, somon, sardine) de 1–2 ori pe săptămână, o porție de legume la fiecare masă și surse de vitamina C precum ardeiul gras, măceșele, cătina sau varza murată. Vitamina C contribuie la formarea normală a colagenului pentru funcționarea normală a oaselor și cartilajelor; am scris pe larg despre asta în articolul despre colagen pentru articulații.

Limitează zahărul, produsele de patiserie, mezelurile și alcoolul, care adaugă calorii și favorizează inflamația. Vitamina D, din pește, ouă și expunere moderată la soare, contribuie la menținerea oaselor normale.

Pot ajuta suplimentele pentru articulații în artroză?

Suplimentele pentru articulații nu sunt medicamente și nu iau locul indicațiilor medicale, dar pot fi un sprijin pentru confortul articulațiilor, alături de mișcare, greutatea potrivită și sfaturile medicului. Multe persoane cu gonartroză le folosesc în cure, în perioadele cu mai mult efort sau la schimbarea anotimpurilor.

Capsulele Jointerra sunt un supliment alimentar gândit pentru confortul și mobilitatea articulațiilor. Formula reunește glucozamină și condroitină, două substanțe prezente natural în cartilaj, alături de MSM, extract de boswellia, ghimbir și curcumin. Vitamina C din capsule contribuie la formarea normală a colagenului pentru funcționarea normală a oaselor și cartilajelor, iar manganul contribuie la formarea normală a țesutului conjunctiv.

Se iau 2 capsule pe zi, cu apă, de preferat una dimineața și una seara, la masă. Un flacon conține 20 de capsule, iar o cură durează 1–2 luni și se poate repeta de două ori pe an. Dacă iei medicamente prescrise pentru articulații sau anticoagulante, spune-i medicului că vrei să adaugi un supliment. Detaliile sunt în prospectul Jointerra, iar ingredientele, pe rând, pe pagina ingredientelor.